clujing (6) – calatorie in timp in cimitirul Hajongard

In ciuda a ce reprezinta de fapt in Ardeal, in copilarie, pentru mine 1 noiembrie, ziua mortilor, era o zi pe care o asteptam cu nerabdare. Undeva dupa-amiaza, bunica ma lua de mana si mergeam impreuna ‘la cimitir, in vizita la bunicul si la Pepi’. Pentru ei lua intotdeauna un brat de crizanteme uriase, galbene si violet, cu miros puternic, intepator si aparte, iar eu primeam castane si turta dulce, pe care le rontaiam cu bucurie, ascultand povesti din istoria familiei pe care le gaseam de fiecare data la fel de interesante, impletite cu fire de istorie clujeana.

Astazi, cand nu ma mai ia nimeni de mana, iar turta dulce mi-o cumpar singura pentru gustul care imi aduce aminte, proustian, de acele vremuri, imi rezerv mai mereu cateva ore din ziua de 1 noiembrie pentru a rememora povestioarele bunicii si pentru a ma plimba putin prin cimitirul Hajongard, un loc incarcat de istorie.

Asadar, nu e de mirare ca astazi vom bantui putin impreuna pe acolo.

sursa foto: http://hu.wikipedia.org si http://maghiaromania.wordpress.com

308896915_a669e2d393
Coordonate GPS: latitudine=46.7666853 ;longitudine=23.588662

Anul primei consemnari documentare: 1585

Detalii: Obiectiv turistic pitoresc, aflat in imediata apropiere a centrului orasului, cimitirul Hajongard povesteste istoria Clujului prin prisma familiilor sale nobiliare si a oamenilor de vaza, fiind un adevarat Pantheon ardelean.

Istoric: Prima atestare istorica a zonei, inainte de a primi destinatia de cimitir, apare in 1503, intr-un testament in latina, dar cimitirul propriu-zis ia nastere in 1585, atunci cand epidemia de ciuma decimeaza o mare parte a populatiei cetatii medievale. Autoritatile decid atunci ca pe acest teren sa poata fi ingropati toti cei ce vor dori acest lucru, indiferent de nationalitate si religie. Prima piatra funerara are inscris pe ea anul 1599 si este de origine luterana. In secolul XVII, suprafata initiala se extinde cu partea luterana, iar in sec.XIX apare si cimitirul evreiesc si cimitirul soldatilor, aflate spre culmea dealului.

Elemente de arhitectura: Cimitirul Hajongard adaposteste adevarate piese de istorie a artei, aici intalnindu-se, de la cele mai vechi morminte, strajuite de asa-numitele ‘pietre cu streasina’ sau de tumbe, la monumente funerare, cavouri si cripte ridicate in in stil romantic, neogotic, eclectic sau popular traditional. Mormintele hostezenilor, spre exemplu, sunt decorate cu o mana tinand vita de vie sau spice de grau.

Curiozitati: Denumirii de Hajongard, i se atribuie doua posibile intelesuri, ambele provenind din germana: – gradina cu iepuri (Hasengert) sau gradina cu aluni (Haselgert).
Strada pe care se afla cimitirul s-a numit initial Ulita Macelarilor si se afla in afara zidului cetatii.
Printre personalitati ardelene inmormantate la Hajongard se numara scriitori, etnografi, artisti, medici, arhitecti, guvernatori si nobili, romani: Ion Agarbiceanu – scriitor, Constantin si Hadrian Daicoviciu – istorici, Iuliu Hatieganu – medic, Octavian Stroia- coregraf, profesor, fondator al Liceului de Coregrafie, Gheorghe Dima – compozitor, Emil Racovita – speolog si explorator, Adrian Marino si maghiari: Janos Apaczai Csere – filosof si teolog, Samuel Brassai – scriitor, fotograf, sculptor, Laszlo Kovary , Gyorgy Banffy – guvernatorul Transilvaniei, Karoly Kos – etnograf si arhitect, etc.
Nu exista o cartografiere a monumentelor importante, dar se cunoaste ca 60 din cele cateva zeci de mii de morminte au fost declarate monumente istorice si de patrimoniu.
O contributie majora la extinderea cimitirului a avut-o Joannes Fabritius de Gladis, inmormantat apoi si el aici in 1750.
Cimitirul Hajongard a fost asemuit cimitirului evreiesc din Praga.

luminatie1

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>