clujing (1) – Bastionul Croitorilor/Bethlen

Inauguram astazi o noua serie care isi propune sa treaca in revista cateva din punctele de atractie istorice, de arhitectura sau culturale clujene si, mai apoi, sa teasa in jurul fiecaruia dintre ele cate o poveste imaginara. E vorba de o seama de repere, nu doar pentru noi, cei ce locuim in urbe, ci si pentru cei ce doresc sa o viziteze. Si cu ocazia asta vrem sa vedem daca reusim sa incetatenim o noua … notiune, usor anglofonizata, ce-i drept, aceea de clujing – avand ca traducere libera plimbarea cu scop de descoperire si relaxare activa prin Clujul istoric, drag noua. Sigur ca suntem deschisi la orice propunere ati avea pentru schimbarea termenului.

Asadar, desi contrar asteptarilor, incepem astazi itinerarul nostru cu Bastionul Croitorilor, cunoscut in vechime si sub numele de bastionul Bethlen.

Sursa foto: Biblioteca Judeteana “Octavia Goga” Cluj

bjc_cv_cs_foto_566

Coordonate GPS: latitudine =46.76803 longitudine =23.59731

Adresa actuala: str. Baba Novac nr.35

Anul constructiei: aprox.1475

Descriere generala: Bastionul Croitorilor, numit astfel datorina breslei care a finantat constructia sa si mai apoi a fost insarcinata cu paza acestei zone a cetatii, este unul din cele mai bine pastrate si mai strategic amplasate elemente ale vechiului zid al orasului, inaltat in jurul lui 1475 si reinaltat ulterior de cateva ori.

Istoric: La inceputul sec.XV, principele Transilvaniei aproba construirea unor ziduri de aparare pentru cetatea Clujului, iar in 1475, constructia este demarata, cu sprijinul financiar al notabilitatilor si al breslelor. Bastionul Croitorilor a fost inaltat din fondurile breslei al carei nume il poarta si a fost aparat de aceasta, iar 150 de ani mai tarziu, aflat intr-o stare de deteriorare masiva datorita a numeroase evenimente istorice si naturale, turnul este reinaltat cu sprijinul lui Gabriel Bethlen, primind si denumirea alternativa sub care este cunoscut. In 1601, in fata bastionului a fost tras in teapa Baba Novac, unul din conducatorii ostilor lui Mihai Viteazu. Distrus din nou in timpul razboiului lui Rakoczi, va fi reinaltat in forma sa actuala, similara cu cea din secolul.XVII, in 1709, sub diriguirea conducatorului armatelor transilvanene si imperiale.

Arhitectura: Bastionul Croitorilor si zidul din prelungirea nordica sunt cele mai valoroase si mai bine pastrate elemente ale vechiului zid de aparare al cetatii medievale Cluj, construit din piatra. Turnul are o forma pentagonala, iar intrarea in incinta se afla in partea de nord-vest. Atat in zidul de aparare, cat si in constructia in sine se pot observa decupajele locasurilor de tragere, iar pe zidurile exterioare se reliefeaza stema orasului, blazonul principelui Bethlen si inscriptii latine comemorand etapa restaurarii din sec.XVII si persoanele sub al caror gir s-a petrecut evenimentul. In interior, turnul pastreaza o incapere la subsol, si o incapere inalta, impartita in urma ultimelor renovari, pe 3 etaje.

Curiozitati:

Daca prima fortificatie a Clujului a fost ridicata in apropierea malului Somesului, la sfarsit de secol XIII, inceput de secol XIV, cea de-a doua incepe sa fie ridicata o data cu acordarea titlului de ‘oras liber regal’ Clujului de catre Sigismund.
In sec.XV, Clujul numara 18 bastioane si turnuri amplasate strategic de-a lungul zidurilor cetatii care imprejmuiau o suprafata de aproximativ 45 ha. Fiecare din cele 18 turnuri ale cetatii a fost finantat, intretinut si aparat de cate o breasla a orasului.
In fata edificiului a fost executat prin tragere in teapa Baba Novac, una din capeteniile armatelor lui Mihai Viteazu. Statuia personajului istoric, inaltata in fata edificiului in 1975, poarta semnatura lui Virgil Fulicea.
In prezent, in incinta bastionului fiinteaza Centrul de Cultura Urbana.

Fiti pe faza, vineri urmeaza povestea!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>