am fost_am vazut, am notat – Yolka – review

yolkaDin cand in cand, reinnodarea unei legaturi pe care ai cam neglijat-o din cine stie ce temeri copilaresti, e motiv de bucurie si o ocazie numai buna de a iesi in urbe si-a sarbatori cu o poveste spumoasa, asa, ca-ntre fete. Si de data asta cred ca am avut parte de un loc pe masura.

Se cheama Yolka si il gasiti in buricul targului, exact deasupra My Way-ului (si uite cum ajung sa fiu nevoita sa pomenesc de un loc pe care eu, una, nu-l inghit prea bine si o fi el de poveste, dar nu de genul de poveste care ne place noua). Cand intri pentru prima data in locul de care vreau sa va istorisesc, te incanta faptul ca, spre deosebire de alte locatii clujene care s-au adaptat in felul lor ‘terenului’, aici gasesti lumina, multa lumina si aer. Am fumat aseara suficient incat sa ma astept sa ajung acasa purtand dupa mine, in par si in haine, o aroma de carnat afumat, daca nu chiar de scrumbie. Dar n-a fost asa, iar in cele aproape 4 ore petrecute acolo, atmosfera in incaperile usor labirintice a fost mai mult decat respirabila. As putea baga mana in foc ca peretele de verdeata si plantele naturale de pe mese au rolul lor in toata chestia asta.

Asadar, ce ne-a placut? Designul. fara drept de apel. Cred ca la ora asta e unul din cele mai originale interioare de crasma pe care le stiu eu in Cluj. N-ai cum sa nu remarci ‘copacul’ prins de-a-ndoaselea de tavanul uneia in incaperi, tavan care iti arata propriul lui cer sau amenajarea rustica a barului si ideea de acoperis din papura iesind din perete. La care se adauga tot ce v-am povestit mai devreme si scaune colorate. Relativ comode, ceea ce nu poate decat sa ne bucure.

Baia e relativ micuta, dar interesanta. Ai zice ca oamenii au economisit in materie de accesorii, punand direct tevi de cupru cu robinete industriale, dar ansamblul nu zgarie ochiul deloc pentru ca restul, chiuvete si blat, iti spun ca nimic nu-i intamplator si investitia n-a fost minimala.

Comanda noastra a fost rezonabila ca pret, chelneritele, cu zambete largi, n-au uitat si n-au amestecat nimic, adica ne-am primit cat ai clipi si berea si ciocolata calda cu varf sanatos de frisca si mac presarat, semanand cu o casuta acoperita de zapada (da, de ce va povestesc eu de iarna, cand abia ce-a dat coltul ierbii?) si celelalte bauturi, fiecare cu exact doza dorita de indulcitor. Chiar si nota a venit la timp.

Ne-au placut si atmosfera si oamenii de pe la mesele invecinate, printre altele pentru ca n-a trebuit sa ne uitam urat nici in stanga, nici in dreapta pentru a reduce volumul conversatiilor celorlalti.

Si soba verzuie, bine intretinuta. De nepretuit.

Ce nu ne-a placut? Ca, desigur, au fost si din astea … Meniul ca obiect in sine. Foile alea terne, cu scrisul abia vizibil, prinse cu agrafa mare, nu m-au indemnat nicicum sa imi caut ceea ce m-ar fi tentat cu adevarat. SI le-am cam amestecat, ca nu vroiau sa stea nicicum impreuna.

Muzica, desi buna, soft si funk/acid jazz in principal, era cam tare dupa gustul meu, asta si pentru ca boxa a fost cumva partenerul nostru de masa. Dar, oameni buni, n-ar fi rau sa nu-i oropsiti nici pe cei care se aseaza mai nefericit in crasma voastra.

Si mai e ceva: intrarea. Dar asta tine deja de cei de la My Way si, vezi tu, n-ai ce-i face.

Si daca e sa tragem de concluzii, in baza celor de mai sus iata ce verdict dam noi de data asta:
localizare: 4 pietre de caldaram, mai in centru de atat, nu se poate, dar atentie daca vii cu masina, ar putea fi o provocare sa gasesti loc de parcare. Cu toate astea, daca nu stii exact locul, nu-i usor deloc de gasit!
ambianta/atmosfera/anturaj: 4 pamatufuri. AERISIT! LUMINOS! curat si ingrijit (deocamdata, pentru ca locatia nu e deschisa de prea multa vreme). Te simti ca intr-o gradina luxurianta. Lipseste doar ciripitul de pasarele.
mancare si bautura:
cantitate si calitate: la mancare, nu stim, pentru ca desi ni s-a parut ca barmanul ar fi invartit un blat de pizza prin aer, noi n-am vazut asa ceva in meniul zburator si nici nu ne era foame. Dar asta e un motiv suficient sa mai mergem o data. La bautura, berea e la fel de mare ca in cateva parti :), dar mai mare decat in altele, adica sticlele sunt de 0.5, nu de 0.33, ceea ce nu poate decat sa ne bucure. Fresh-urile sunt suficient de mari si de bune, incat sa nu le bei de sete dintr-o inghititura.
preturi: 2 portmonee. Nu ne plangem de suma absolut deloc.
toaleta: aproape 4 suluri de jenica. Curata, cocheta, interesanta, desi recunoastem ca habar n-am avut care-i robinetul de apa calda si ne intrebam: daca l-am fi gasit, nu ne-ar fi ars la degere? Ddar asta era doar asa, sa facem conversatie :).

Una peste alta, o seara la Yolka poate fi altceva. Incercati!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>