am fost, am vazut, am notat – spagheta si fructul de mare cele de toate zilele – cervia – review

Ma gandeam zilele astea sa va povestesc despre cum imi petrec eu serile de luni de prin noiembrie incoace si despre cata buna-dispozitie si curaj imi iau eu de la cursul meu de dezvoltare personala prin teatru. Dar cum ieri am primit un sms sec si abrupt in ca eram informata ca ‘grupa s-a desfiintat’, fara sa am la indemana si un motiv clar al unei asemenea decizii, las balta subiectul pentru vremea cand s-or mai clarifica lucrurile si va propun sa dam impreuna o geana in restaurantul unde radem si povestim dupa ateliere pana la ore tarzii la care chelnerii se uita la noi, mai intai nerabdator si mai apoi mustrator.

Locul se cheama ‘Cervia’ si, daca ar fi fost sa ma iau strict dupa locatia si imaginea pe care o vezi prin vitrina lui, probabil nu i-as fi calcat in veci pragul. Caci, hai sa fim seriosi, cam cata lume face o plimbare de placere pe Motilor? Si daca ai totusi o treaba importanta in zona sau doar astepti un autobuz, nu prea stiu de ce ai intra intr-un restaurant care nici nu te imbie cine stie ce cu vreo atmosfera prietenoasa. E drept ca se afla in zona Clinicilor, dar asta nu-i o ratiune sa-l creditez cu un dever important.

Dupa cum spuneam, locatia e destul de austera, decoratiunile aduc mai degraba a bucatarie mobilata in graba, dar asta poate nu conteaza atat de mult, stiut fiind ca unele din cele mai vesele intruniri cu prietenii se petrec tocmai in asemenea locatii. Chelnerii sunt cam morocanosi si nu foarte pe faza cand e sa debaraseze sau sa aduca nota. Noroc cu bucatarul (sau ce o fi, dar asta pare), unul din ei, care e mai simpatic si mai atent. Daaaaaaar … suntem macar vreo 4 persoane care putem spune cu mana pe inima ca aici am gasit unele din cele mai bune paste din intregul oras (da, unele chiar mai bune decat la Club Italia), chiar daca varietatea de sosuri si combinatii nu te da neaparat pe spate. Iar daca esti amator de fructe de mare, scoicile in sos de vin cu felii de paine prajita sunt de exceptie. Si aici nu vorbim de portii de hranit vrabiute. De obicei, ca sa dam gata o asemenea ‘incercare’, ne asociem cate doi, asta fara a-i mai socoti si pe cei care mai gusta cate o imbucatura, iar la final tot respiram greu si ne pravalim epuizati pe scaune.

In unele zile, propunerile celor de la cratite iti suna foarte bine, dar ii sugeram celui ce se ocupa cu reproducerea ‘artistica’ a diverselor specialitati din meniu pe table si tablite agatate prin locanta sa ia vreo 2-3 ore de desen sau sa se rezume la scris, nu de alta, dar ciolanul cu tot felul de garnituri isi pierde potentialul daca ia forma unei pete de creta maro.

Bauturile sunt cam ca pe peste tot si ca dimensiuni si ca gust, dar de Green Apple va sugeram sa va feriti. In schimb, incercati milk-shake-urile sau ceaiurile uriase, poate, un strudel cu mere si sos de vanilie. Aproape la fel de bun ca la Bistro Viena si nu atat de scump.

Poate va intrebati de ce va trimitem intr-un loc care nu are mai nimic special? Motive ar fi mai multe: pentru ca se mananca mai bine decat in jumatate din crasmele din Cluj, pentru ca acolo unde se mananca mai bun sau mai divers, sau e mai scump, sau portiile sunt cel mult la jumatate din cantitatea de la Cervia, pentru ca daca n-ai chef de fite, exista si locuri in care n-ai sa dai de ele si pentru ca, poate, intr-o zi ajungeti totusi in zona, chiar si la atelierul de dezvoltare personala prin teatru.

Si daca e sa tragem de concluzii, iata ce verdict dam noi de data asta:
localizare: pai vreo 3 pietre de caldaram, ca e aproape de centru, dar nu-i tocmai floare la ureche sa parchezi aproape, iar daca parchezi departe, poti merge in alta parte;
ambianta/atmosfera/anturaj: 3 pamatufuri. Curat, muzica doar cateodata si e in surdina. Priveliste nu prea exista, dar nici nu e nimic sa iti zgarie retina. Iar de venit, mancarea vine repede.
mancare:
cantitate si calitate: 4 masele si 2 papile. Portiile, mai ales cele la preparatele de baza sunt uriase. Cel putin noua asa ni s-au parut, iar gustul, desi nu are nimic iesit din comun sau epatant, e foarte bun. Meniul nu-i rau, bazat in special pe paste si fructe de mare, dar nici nu il da varietatea afara din casa. Papilele putine se datoreaza partii cu bauturile.
preturi: 2 portmonee. Nu ne plangem de suma si, raportat la cantitatea primita, suntem de-a dreptul multumiti.
toaleta: 2-3 suluri de jenica. Curatica de cele mai multe ori. Am avut parte si de apa calda la chiuveta, ceea ce, domnilor, nu gasesti la toate casele mai mari.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>