coclauriseala – postul apartine bucatarului lenes

Cu ocazia prilejului vizitei prietenei noastre care-i oleaca plecata din tara, am decis sa facem, duminica dupa amiaza, o plimbare motorizata (pe patru roti) pe valea Ariesului. Si sa ne oprim la Coltesti, la Conacul Secuiesc, unde, zice-se, se mananca ungureste si bine. E drept, cei mai multi din cunoscutii mei au fost acolo pe cheltuiala, nu tocmai mica, a angajatorilor, la team drinking building, la care, de regula, gazdele te gadila si-n talpa, ca sa nu zic ceva mai urat. N-am reusit sa aflam ce se mananca si bea, pentru ca domnisorii chelneri nu s-au invrednicit nici macar sa ne aduca meniul, pret de vreo jumatate de ora. Stiam deja ca ne va costa nu tocmai ieftin si, pe aceasta baza de calcul, ne gandiseram, in naivitatea noastra, ca macar bagati in seama vom fi. Dar:

– nu servim mancare pe terasa, doar deserturi si bauturi, fara vreun ne pare rau in fata, evident.

– nu putem sa va aducem meniul ca trebuie sa debarasam alte mese. Te-am intrebat eu cand vii cu el? Daca ziceai da, sigur, mai asteptam un sfert de ora, poate.

– o intreaga armie de chelneri trece pe langa tine, din trei in trei minute, si nu-ti arunca nici macar o privire. N-am venit sa admir peisajul, domnucule. Sunt chiar rupta de foame si vreau sa mananc, macar o pancova, daca nu altceva. Pentru peisaj ma puteam opri si pe marginea drumului, zau!

Concluzia bucatarului atat de lenes incat e dispus sa cheltuie multisor pe mancare? Cand esti echivalentul de tip cabana/pensiune al vreunui restaurant de fite si pui preturi pe masura, apoi eu ma astept cel putin la politete, daca nu la promptitudine. As fi dat note, dar n-am la ce, ca nah, flamanda am ramas, nepoliticosi au fost, duca-se pe pustii.

I-am salutat, asadar, din mers si-am plecat la cabana de la Buru, unde, la jumate de pret, ne-am indopat cu mititei foarte buni si o geniala ciorba de burta, am baut bere fara alcool rece ca gheata si am fost intrebati de o chelnerita fara fite, dupa fiecare fel, daca ne-a placut. Si tot pe ea a dus-o mintea sa ne recomande ce-au mai bun.

Deci, daca o luati in sus pe valea Ariesului, pregatiti-va sa asteptati cateva ore pentru un gulyas la Conacul Secuiesc si sa fiti bruftuluiti pentru indrazneala de a cere un meniu, daca vreti fitosenii sau, daca nu, opriti-va pe la Buru, puneti-va burta la cale, si continuati drumul, ca de vazut sunt destule. Pe care vi le vom povesti alta data, daca nu vi le-am povestit deja. Puteti sa incepeti cu Salina Turda si Cheile Turzii (alo, primaria Mihai Viteazu, ma gandesc foarte serios sa te iau de urechi in instanta pentru felia de teren de la drum pe care ne-ai furat-o si-ai dat-o altuia, ca sa puna tarabe cu artizanat chinezesc pe ea).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>